PERCEVALS BESCHWERLICHE REISE / CĂLĂTORIA DIFICILĂ A LUI PERCEVAL / PERCEVAL’S HARD JOURNEY
Gneissprung, der Pfad labyrinthisch
zum niemals genannten Ort.
Die Wohnstatt des schweigsamen Mannes,
vom Wildwasser, vom Feuer zerfurcht,
aufschimmert am Wald.
Luftwurzelverzweigt, blicklos ums Haus
dieses Braun bald gefällter Stämme.
O Weg –
nach vielstündiger Irrfahrt
im knarrendem Coupé, im morschen,
feldsteinzerklopften Gefährt –
führst du den unstet flackernden Blick
über lang verrufene Stufen
süß-bitteren Brotes Gaben zu?ROLAND ERB
………………….CĂLĂTORIA DIFICILĂ A LUI PERCEVAL
Salt de gnais, calea labirintică
catre locul niciodată amintit.
Locuința omului tăcut
brazdata de apa salbatica, de foc,
strălucește în pădure.
Rădăcină aeriana ramificata, fara privire în jurul casei
acest maro din trunchiuri curand doborâte.
Oh, drumule –
după multe ore de odisee
în coupé-ul scârțâitor, în vehiculul putred,
lovit de pietre de câmp –
iti conduci privirea sovaitoare si nesigura
peste pasi indelung discreditați
catre ofrandele painii dulci-amare?
…………………..
PERCEVAL’S HARD JOURNEY
Gneiss jump, the labyrinthine path
to the never-mentioned place.
The abode of the silent man,
furrowed by wild water, by fire,
shimmering in the forest.
Aerial root-branched, sightless around the house
this brown of soon felled trunks.
Oh, way –
after many hours of odyssey
in the creaking coupé, in the rotten,
fieldstone-beaten vehicle –
do you lead the unsteady flickering gaze
over long discredited steps
to sweet-bitter bread’s offerings?
trad. M.M. Biela
WALPURGIS / WALBURGA
Im gewendeten Besenschrank steht
mein unerwarteter Stoßtrupp,
der springt staubdurstig durchs Zimmer,
stößt mich, klopft mich, entführt mich,
wirbelt hinaus
zwischen Computern, gefluteten Straßen,
Lärm, der die Trommelfelle zerreißt,
zerfetztem Gebein, geborstenen Brücken,
Gleichmutgesichtern, geheuchelt,
Vorschriftgestrüpp, erlitten,
und coolem Rumhängen, Tun-als-ob
in Thüringen, Sachsen,
schnell auf den Blocksberg zu
mit dem alten Granit und Geröll,
der sich in Nachtnebel hüllt,
um fegend und bürstend sich zu verwandeln
und hexentanzend zu toben,
bis ein Morgen aufklart: ernüchterter Blick
in die Tieflandsbucht
mit dem Trugbild gebändigter Ströme
und meinem Besenschrank.ROLAND ERB
………………..
WALPURGIS
In the upturned broom cupboard stands
my unexpected shock troop,
bounding across the room,
thirsty for dust,
pushing me, kicking me, abducting me,
whirling outside
between computers, flooded streets,
noise tearing the eardrums,
jagged bones, broken bridges,
equanimities, pretentious,
regulatory scrub, endured,
and cool hanging-out, make-believe
in Thuringia, Saxony,
heading rapidly towards the Blocksberg
with its old granite and its pebbles,
which wraps itself in a nocturnal mist,
to transform into sweeping and brushing
and unleashed witch-dancing,
until a morning breaks: sobered view
of the lowland bay
with the mirage of tamed streams
and my broom cupboard.………………….
WALBURGA
În dulapul cu mături întoarse sta
trupa mea de soc neașteptată,
sarind însetata de praf prin cameră,
împingandu-ma, lovindu-ma, răpindu-ma,
iesind in vartej
printre computere, străzi inundate,
zgomote care sfasie timpanele,
oase rupte, poduri sparte,
chipuri impasibile, prefăcute,
uniforma regulamentara, indurata,
și mișto să pierzi timpul, make-believe
în Turingia, Saxonia,
repede spre Blocksberg
cu vechiul granit și bolovani,
invaluindu-se în ceața nopții,
transformandu-se in măturat și periat
și dansul vrăjitoresc dezlantuit
până când se limpezește o dimineață: priveliste dezamagita
a golfului de la ses
cu mirajul pâraielor îmblânzite
și dulapul meu cu mături.trad., M. M. Biela
UNTER DEM LÄRM DES HAUSES / ÎN ZGOMOTUL CASEI / UNDER THE NOISE OF THE HOUSEFlüchtig gedenkst du wieder des Tages,
als er beim Lesen die Uhr abstellte,
das Fenster mit dichtem Schleier verhüllte,
die Tür mit Kette und Schloss zusperrte,
die tiefe, kaum rauschende Nacht anhielt
und sich am Zimmergrund unsichtbar machte.
Da ward er von Stille sacht erfüllt,
da strömten die grundlosen Lüfte ein
und rissen die dünnsten Webfäden durch,
bis er jäh beim Notschrei des Hauses erwachte,
aufschreckend sich anders besann.ROLAND ERB
……………..
ÎN ZGOMOTUL CASEI
Iti amintesti in treacat de ziua
in care a oprit ceasul în timp ce citea,
a acoperit fereastra cu un voal gros,
a încuiat ușa cu lanț și lacăt,
a oprit noaptea adanca, abia fosnind,
și s-a făcut nevazut in adancul camerei.
Apoi s-a umplut de tăcere,
apoi aerul lipsit de temei curgea inauntru
și sfasia cele mai subțiri fire de țesut,
până când s-a trezit brusc la strigătul de necaz al casei,
a tresarit si s-a razgandit.……………..
UNDER THE NOISE OF THE HOUSE
You fleetingly think back to the day
when he turned off his watch while reading,
covered the window with a thick veil,
locked the door with a chain and padlock,
stopped the deep, barely rustling night,
and made himself invisible at the bottom of the room.
Then he was filled with silence,
then the groundless air flowed in
and tore through the thinnest weaving threads,
until he awoke up abruptly at the cry of distress of the house,
startlingly changed his mind.trad. M. M. Biela
SO ZU SAGEN ICH / SO TO SPEAK I / EU CA SA ZIC ASAWarum
dies stumpfe Gesicht,
das ich schlagen möchte,
im Spiegel,
in der Verschlissenheit,
Unsicherheit,
was heute geschieht.
Soll ich
Entschlüsse fassen –
du wartest
dreizehn Sekunden, ach,
ein Jahrtausend,
irgendwo platzt
jetzt der bunte Ballon,
Gelächter lauthals,
das die Grimassen verziert,
und Sintfluten Schlamm,
die ein Gebirgsdorf verschütten,
während
das Seeziel
getroffen wird
(dort wo Aphrodite einst
Elementen entstieg).
Mein ur-uraltes Peru,
sonnenanbetend, mit
Blutopfern, schöne
Partien einer Landschaft, die stirbt.
Glorreiche Muskelspiele, dem
Sixtus
an die Kapellendecke gehext,
freilegen!
Das Würgen und das Erbrechen der
unerbittlichen Nacht,
wenn sie ihr Ende
nicht sieht.
Ob die Fiebernde ihre schale Brühe
geschlürft hat,
oder
sind die Schmerzen
zu stark in der Speiseröhre
nach dem heroischen halben Schritt
durchs Jahrhundert?
Die Kehle
ganz ausgedörrt, Herr
Marquis Posa,
alles so rot, glühend rot.
Von den niemals geschrieenen
Worten.
Und meine Glieder
in Ohnmachtsliebe
verstreut
auf dem zerfetzten Terrain.
D o c h a n B l u m e n f e h l t ‘ s i m R e v i e r .ROLAND ERB
…………….
SO TO SPEAK I
Why
this dull face
that I want to hit
in the mirror,
in the wear and tear,
uncertainty,
what is happening today.
Should I
make decisions –
you’re waiting
thirteen seconds, alas,
a millennium
somewhere now
the colorful balloon
is bursting,
loud laughter
that adorns the grimaces,
and deluges of mud,
burying a mountain village,
while hitting
the sea target
(where Aphrodite once
emerged
from the elements).
My primeval Peru,
worshiping the sun, with
blood sacrifices, beautiful
parts of a landscape that is dying.
Reveal glorious muscle flexions,
with the bewitched Sixtus
on the chapel’s ceiling!
The gagging and vomiting of the
unrelenting night,
when she doesn’t see
her end.
Whether the feverish sipped
its stale broth,
or
is the pain
in her esophagus too severe
after the heroic half step
through the century?
The throat is
all parched, sir
Marquis Posa,
everything so red, glowing red.
From the never-screamed
words.
And my limbs
in fainting love
scattered
on the tattered terrain.
B u t t h e f l o w e r s a r e m i s s i n g i n t h e p r e c i n c t!…………..
EU CA SA ZIC ASA
De ce
acest chip tern
pe care vreau să-l lovesc
în oglindă,
în uzura,
incertitudinea
a ceea ce se întâmplă astazi.
Trebuie să iau hotariri-
astepti
treisprezece secunde, vai,
un mileniu
undeva acum balonul colorat
explodeaza,
râsete zgomotoase
care impodobesc grimasele,
si potopuri de noroi
care îngroapă un sat de munte,
in timp ce
ținta mării
este lovita
(acolo, unde, candva, Afrodita a aparut
din elemente).
Peru-ul meu primordial,
adorator al soarelui, cu
sacrificii de sânge, parti frumoase
ale unui peisaj care moare.
Dezvaluie
magnifice flexii musculare
cu Sixtus
fermecat pe tavanul Capelei!
Strangularea și vărsăturile
noaptii necruțătoare,
când ea nu-si vede
sfarsitul.
Oare cea febrila a sorbit
supa ei statuta
sau
durerea din esofag
este prea puternica
după eroica jumătate de pas
de-a lungul secolului?
Gatul
complet uscat, domnule
Marchiz Posa,
totul atât de roșu, roșu strălucitor.
De cuvintele
nicodata strigate.
Și membrele mele
risipite
în dragoste neputincioasa
pe terenul sfâşiat.
D a r f l o r i l e l i p s e s c i n c a r t i e r .
trad. M. M. Biela
AUCH HEUTE / TODAY AS WELL / CHIAR ȘI ASTAZIAuch heute und jeden Tag,
ich in meiner Beschränkung,
in meiner Isolation,
im Aufsparn der Kräfte,
der alten, unausschöpflichen Kräfte,
die ich nicht nach dem Herzen
anspannen kann.ROLAND ERB
…………..
TODAY AS WELL
Even today and every day
I in my limitation
in my isolation
in conserving the strength,
the ancient, inexhaustible strength,
which I cannot harness according
to the heart.……………
CHIAR ȘI ASTAZI
Chiar și astăzi și în fiecare zi
eu, in limitarea mea
în izolarea mea,
în a-mi conserva fortele,
vechile, inepuizabilele forte
pe care nu le pot exploata
conform inimii.trad. M. M. Biela
WOLHYNIEN / VOLÂNIA / VOLHYNIA
Das Wort
fiel im Traum,
ich sah, wie ich mein eigenes
Grab schaufeln musste.
Die Erde war hart
gefroren mit
riesigen Kieseln,
ich hatte bald
brennende Blasen
an beiden Händen,
ich schwitzte, ich fror, ich
konnte nicht denken.
Hinter mir,
mit dem Gewehr mein Wächter,
er trieb mich
mit fremdem, deutschem Kommando,
sobald ich erlahmte.
Mitten im Krieg wars
im Traum,
ich trug einen schütteren Bart,
graue Schläfenlocken,
stand schräg
im zerschlissenen Kittel.
Ich grub und konnte nicht
fertig werden.
ROLAND ERB………….
VOLÂNIA
Cuvantul
a cazut in vis
M-am văzut cum
trebuia sa-mi sap propriul mormânt.
Pământul era inghetat,
tare, cu
pietricele imense,
am avut in curand
bășici arzătoare
la palmele amandoua,
transpiram, înghețam,
nu puteam gândi.
În spatele meu,
gardianul cu pusca lui,
ma impingea
cu o comandă străină, germană,
de îndată ce ma inmuiam.
Era în mijlocul războiului,
într-un vis,
purtam o barbă rara,
perciuni cenusii,
stăteam aplecat,
într-o salopeta zdrențuită.
Săpam și nu puteam
termina.
…………….VOLHYNIA
The word
fell in a dream,
I saw how
I had to dig
my own grave.
The ground was frozen
hard with
huge pebbles,
I had soon
burning blisters
on both hands,
I was sweating, I was freezing, I
couldn’t think.
Behind me,
my guard with his gun ,
he drove me
with foreign, German commands,
as soon as I got tired.
It was in the middle of the war
in a dream
I wore a thinning beard
gray side-locks,
stood askew
in a tattered overall.
I was digging and I couldn’t
finish.trad. M. M. Biela
MAHNUNG / WARNING / AVERTIZARE
Deine beharrliche Stimme spricht mir zu,
unversöhnlich die herben Vokale,
der prallende Auslaut der Worte.
Bruder, ich glaube, wir erleben noch andere Zeiten,
wenn Hände sich pressen hart wie Stein,
wenn Schritte strauchelnd ins Leere gehn.
Bruder, noch andere Zeiten.ROLAND ERB
………….
WARNING
Your persistent voice speaks to me,
the unforgiving harsh vowels,
the resounding finale of the words.
Brother, I believe we live in other times
when hands press hard as stone,
when steps stumble into emptiness.
Brother, other times.
………….AVERTIZARE
Vocea ta persistentă îmi vorbește,
vocalele dure neiertatoare,
finalul rasunator al cuvintelor.
Frate, cred că trăim in alte vremuri
când mâinile apasă tare ca piatra,
când pașii se poticnesc în gol.
Frate, alte vremuri.
traducere, M. M. Biela
EXEKUTION / EXECUTARE / EXECUTIONSymphonien im Schatten, geschrieben, exekutiert,
verhaltenes Spiel, ein Sturz, ein Notenblatt-Reißen,
oder jäh ein Geschoss aus hundertsechs Pauken,
dass die Wogen zerspringen, ihr Pulsen-Strömen
glasig der Spiegel glättet.
Lichtkegel, richten sie aus, zerblenden
das Werk dieser Hände, ihr Abstufen sorgsam,
und die Bogen-Ideen mit den glitzernden Schatten.
ROLAND ERB……………..
EXECUTARE
Simfonii în umbră, joc scris, executat,
retinut, o cădere, o partitura rupta,
sau dintr-o data un proiectil din o sută șase tobe,
incat valurile izbucnesc, undele lor pulsande
sunt netezite sticlos de oglinda.
Conuri de lumină, aliniaza-le, orbesc
truda acestor mâini, gradarea lor atenta,
si ideile arc cu umbrele sclipitoare.
……………..EXECUTION
Symphonies in the shadows, written, executed,
restrained play, a fall, a sheet of music torn,
or suddenly a missile from a hundred and six drums
so that the waves burst, their pulsating streams
are smoothed glassily by the mirror.
Cones of light, align them, dazzle
the work of these hands, their careful grading,
and the arch ideas with the glittering shadows.
traducere, M. M. Biela
DURCH EINEN SCHACHT / PRINTR-UN TUNEL / THROUGH A SHAFTOh, wie uns die Knochen gefriern
in der unerbittlichen Eisluft,
die Haut spannt sich darüber
porenzerreißend.
Dein Atem verrinnt,
entbindende Wärme.ROLAND ERB
……………….
PRINTR-UN TUNEL
Oh, cum ne degeră oasele
în aerul de necrutator de gheata,
pielea se intinde peste el
rupand porii.
Rasuflarea-ti se scurge,
dand nastere caldurii.…………
THROUGH A SHAFT
Oh, how our bones freeze
in the relentless icy air,
the skin stretches over it
pore-tearing.
Your breath trickles away,
delivering warmth.
traducere, M. M. Biela
IM VERBLASSENDEN LICHT / ÎN LUMINA CARE SE STINGE / IN THE FADING LIGHT
Wie gut doch das Schweigen ist,
wenn man nichts Rechtes zu sagen weiß
und manche bündig zu reden verstehn.
Du liegst heut so paradiesisch gebettet
auf blau und grau gewürfelter Luft,
die Haut, die sich duftend dir um die Knochen spannt,
ist jung, so jung ich sie denken kann,
und schimmert leicht, eine Ahnung Gold
im verblassenden Licht.
Ich nähere mich deinen Brüsten,
den hohen Brüsten, wie es einst hieß,
die alles weit überstehn,
was mir zu sprechen gelänge,
und ich grabe mich langsam ein
in das warme Nest
deines Fleischs,
während die Nacht ringsum anschwillt
von Flüstern, Zischen, Gedröhn.
ROLAND ERB…………….
ÎN LUMINA CARE SE STINGE
Cât de bună este tăcerea
când nu știi ce să spui
iar altii știu să vorbească succint.
Astăzi stai întinsa atat de ceresc pe un pat
de aer taiat in cuburi albastre și cenusii,
pielea care se întinde parfumat în jurul oaselor tale,
este tânăra, atat de tanara
pe cat o pot gandi,
și strălucește ușor, o nuanta de aur
în lumina care se stinge.
Mă apropii de sânii tăi,
de sânii vigurosi, cum se spunea odinioara,
care depasesc cu mult
orice as putea spune,
și mă afund încet
în cuibul cald
al carnii tale,
în timp ce noaptea se umflă de jur împrejur
de șoapte, suspine, gemete.…………….
IN THE FADING LIGHT
How good the silence is
when you don’t know what to say
and others know how to speak concisely.
You lie today so heavenly bedded
on blue and gray diced air,
the skin that fragrantly stretches around your bones,
is young, as young as I can think it,
and shimmers lightly, a hint of gold
in the fading light.
I approach your breasts
the perky breasts, as it was once called,
which by far exceed anything
I could speak of,
and I slowly bury myself
into the warm nest
of your flesh,
while the night swells all around
with whispers, hisses, roars.
traducere, M. M. Biela
Copyright © 2024 by Magdalena Biela. All rights reserved.