Roland
ZWISCHENHALTE IN HALLE / POPASURI IN HALLE / STOPOVERS IN HALLE
POSTED IN Roland February 18, 2022
ZWISCHENHALTE IN HALLE / POPASURI IN HALLE / STOPOVERS IN HALLE
Die rätselhaft lockende Stadt
mit dem Reichtum der Salzquellen,
ausgebeutet schon seit der Bronzezeit,
und die düstern Gemäuer
der Kirchen und Bürgerhäuser.
Fünf Türme am Markt
aus den Jahrhundert-Tiefen,
der verwachsene Stadtgottesacker
und die verwaschenen Wände der
Franckeschen Stiftung,
Reste des Giebichensteins über dem Strom
und die verbrannte Burg mit dem Museum.
Es verführte ihn stets,
die Fahrt ins Sächsische zu verschieben,
durch gewundene Gassen zu irren,
wo er niemanden kannte
und nicht wusste, was er hier tat.
Bis ihn ein drängender Brief erreichte,
der ihn ins Haus an der Feuerwehr rief
und der Stadt ein Zentrum verlieh.
Dort hing eine blassrosa Schleife
aus einem halb geschlossenen Kasten,
als vage Verheißung
zu spätester Stunde,
die das Verrinnen der Zeit kund tat.ROLAND ERB
…………
POPASURI IN HALLE
Orașul seducător și enigmatic,
cu bogăția izvoarelor sale sărate,
exploatate încă din epoca bronzului,
și cu zidurile sumbre
ale bisericilor și caselor din oraș.
Cinci turnuri in piața
de la sfârșitul secolului trecut,
cimitirul crescut prea mare al orașului
și zidurile distruse ale
Fundației Francke,
rămășițele Giebichenstein peste râu
si castelul incendiat cu muzeul.
Il tenta mereu
să amâne călătoria in Saxonia,
să hoinărească pe străzi întortocheate,
unde nu cunoștea pe nimeni
și nu știa ce cauta.
Până când o scrisoare urgentă a ajuns la el,
chemandu-l la casa de la stația de pompieri
și dand orașului un centru.
Acolo, dintr-o cutie pe jumătate închisă,
atarna o funda roz pal,
ca o vaga promisiune
la ultima ora
anuntand trecerea timpului.………..
STOPOVERS IN HALLE
The enigmatically alluring city
with the wealth of its salt springs,
exploited since the Bronze Age,
and the gloomy walls
of the churches and town houses.
Five towers on the market square
from the depths of the century,
the overgrown city graveyard
and the washed-out walls of the
Francke Foundation,
the remains of the Giebichenstein above the river
and the burnt castle with the museum.
It always tempted him
to postpone the trip to Saxony,
to wander through winding streets,
where he knew no one
and didn’t know what he was doing.
Until an urgent letter reached him,
calling him to the house at the fire station
and giving the city a center.
There was a pale pink bow hanging
from a half-closed box,
as a vague promise
at the latest hour ,
announcing the passage of time.
traducere, M. M. Biela
DAS STUMME MÄDCHEN / FATA MUTA / THE MUTE GIRL
POSTED IN Roland February 8, 2022
DAS STUMME MÄDCHEN / FATA MUTA / THE MUTE GIRL
Ihr schwarzes Haar fällt über diese Tage
wie jenes Tuch, das dort am Tor den Namen zudeckt
und alles Früher in Vergessen schickt.
Die lichten Mittagsstunden blassen ab,
und wieder fühl ich Eisen in mir klopfen.
Ich haste durch die Stadt mit langen Schritten
und zögere, mich ganz zu öffnen.
Bis in den Alptraum folgt der ernste Blick mir,
er sieht mir zu und sieht das Schwanken.ROLAND ERB
……………….
FATA MUTA
Părul negru cade peste aceste zile
ca pânza aceea care acoperă numele de la poartă
și trimite tot trecutul in uitare.
Orele luminoase ale amiezii se estompează,
și din nou simt fierul bătând în mine.
Mă grăbesc prin oraș cu pași lungi
și ezit să mă deschid complet.
Pana la cosmar, privirea serioasă mă urmărește,
se uită la mine și vede legănarea.……………….
THE MUTE GIRL
Her black hair falls over these days
like the cloth that covers the name at the gate
and sends sends all the past into oblivion.
The bright midday hours fade,
and again I feel iron beating inside me.
I rush through the city with long steps
and hesitate to open myself fully.
The serious gaze follows me into the nightmare,
it watches me and sees the swaying.traducere, M. M. Biela
ABSCHIED / FAREWELL / RAMAS BUN
POSTED IN Roland February 6, 2022
ABSCHIED / FAREWELL / RAMAS BUNDie Augen offen, sie lag
in dem Blumenbett,
hell ihre Augen, zerbissen die Lippe,
Blutkrusten im verletzten Gesicht,
ein Zeichen auf Nase und Stirn, das Haar
fiel nach hinten, offen alles in eins,
hell und leicht und entschieden,
den Blick nach oben gewandt, nach oben weit
übern Scheitel. Sie hatte
auf einmal dieses kaum erblühte Gesicht,
und es glich, es war wie von dir.ROLAND ERB
…………….
FAREWELL
Eyes open, she lays
in the bed of flowers,
bright her eyes, bitten her lip,
crusts of blood on her wounded face,
a mark on the nose and forehead, the hair
fell back, loose,
bright and light and decided,
looking up, far up
over zenith. She had
suddenly this barely blossomed face,
and it resembled, it was like yours.…………….
RAMAS BUNCu ochii deschiși, stătea intinsa
pe patul de flori,
cu ochii stralucitori, buza muscata,
cruste de sânge pe fața rănită,
un semn pe nas și pe frunte, părul
căzut pe spate, desfacut,
luminos, ușor și hotărât,
privind spre inalt, departe spre inalt
peste zenit. Ea a avut
deodată acest chip abia înflorit,
și era ca și cum ar fi fost al tau.traducere, M. M. Biela
DIESES EIS / THIS ICE / ACEASTA GHEATA
POSTED IN Roland February 5, 2022
DIESES EIS / THIS ICE / ACEASTA GHEATADas Telefon, nachts deine Stimme
brüchig, rau, flüstert hilflos
Leidenschaft, Worte Begehren, gedrängtes
Schweigen umschließt mich, ich lausche ich horche
nach, dieses Eis steigt mir abwärts
bis zu den Füßen, den starr
kalten Fingern entgleitet der Hörer,
ein Plastikknacken, fernher
verebbendes StammelnROLAND ERB
………………..
THIS ICE
The phone, at night your voice
brittle, hoarse, helplessly whispers
words of passion, desire, a heavy
silence encloses me, I’m listening, I hear
this ice descends down
to my feet, the rigid handset
slips from the cold fingers,
a plastic cracking sound, distant
fading stammering………………..
ACEASTA GHEATA
Telefonul, noaptea vocea ta
farâmata, ragusita, șopteste neputincioasa
vorbe de patima, de dorință, tacerea
apasatoare mă înconjoară, ascult, aud
gheața asta-mi coboară pana la
picioarele, rigid
receptorul alunecă dintre degetele reci,
un trosnet de plastic, departe
o balbaiala estompata
traducere, M. M. Biela
LICHTBÖGEN, IRRLICHT / ARC ELECTRIC, HIMERA / ELECTRIC ARC, WILL-O’-THE-WISP
POSTED IN Roland February 2, 2022
LICHTBÖGEN, IRRLICHT / ARC ELECTRIC, HIMERA / ELECTRIC ARC, WILL-O’-THE-WISP
Achtet darauf, dass ihr nicht zermahlen werdet
unter den Walzen. Der Tag sprengt heran
mit Lichtbögen, zementenen Sonnen, er kracht
unversehens euch vor die Stirn, dass ihr taumelt.
Sucht eure Zehen weiter zu schieben, auch wenn durch Nächte
ihr müsst, wo Irrlichtfeuer uns Blut schwitzen lassen.
Fallt ihr zu Boden, springt auf, doch sinkt ihr kraftlos zurück,
schickt aus den Gedanken, den hungrigen Wolf und die Geier.
Seid ihr denn Halme Stroh, hilflos auf glühende Tiegel geweht?ROLAND ERB
……………….
ARC ELECTRIC, HIMERAAveti grijă să nu fiti striviti
sub role. Ziua izbucneste
cu arcuri de lumina, cu sori de ciment, va
izbeste brusc în frunte, incat va clatinati.
Incercati sa va impingeti degetele de la picioare mai departe, chiar daca trebuie
sa treceti prin nopti in care focuri ratacitoare ne fac sa transpiram sange.
De cadeti la pământ, sariti în sus, dar va scufundati îndarat neputinciosi,
trimitand gandurile, lupul flămând și vulturii.
Sunteti atunci tulpini de paie, aruncate neputincioase pe creuzete incandescente?……………….
ELECTRIC ARC, WILL-O’-THE-WISP
Be careful not to get crushed
under the rollers. The day bursts forth
with arcs of light, cement suns, it crashes
suddenly into your forehead so that you stagger.
Keep pushing your toes further, even if through nights
you must, where will-o’-the-wisp fires make us sweat blood.
If you fall to the ground, leap up, but you sink back powerless,
sending out the thoughts, the hungry wolf and the vultures.
Are you then stalks of straw, helplessly blown onto glowing
crucibles?
traducere, M. M. Biela
DIE WACHE / THE GUARD / PAZNICUL
POSTED IN Roland February 1, 2022
DIE WACHE / THE GUARD / PAZNICULSieh auf die weiße Wand vor dir,
dein Blick macht sie nur feuchter.
Steh auf und geh vier Schritte hin,
vier Schritte her.
Du hörst ein weit entferntes Rauschen, nein,
ein Rieseln.
Oder doch nichts.
Ein Dunst ringsum von abgekühlten Schwaden Rauchs,
ein leiser Schmerz von innen.
Du, eine Frau, ein Mann mit einer Lampe
und Tisch und Stuhl und
Nacht.
Und langer Nacht.ROLAND ERB
……………
THE GUARD
Look at the white wall in front of you
your gaze only makes it wetter.
Get up and take four steps backword
four steps forward.
You hear a distant noise, no,
a trickle.
Or nothing.
A haze all around of chilled billows of smoke,
a faint pain from within.
You, a woman, a man with a lamp
and table and chair and
night.
And long night.……………
PAZNICUL
Privește peretele alb din fața ta
privirea ta nu face decat sa-l umezeasca.
Ridică-te și fă patru pași inainte,
patru pași înainte.
Auzi un zgomot îndepărtat, nu,
un firicel.
Sau nimic.
O ceață de jur împrejur de fuioare de fum înghețat,
o durere slabă din interior.
Tu, o femeie, un bărbat cu o lampă
și masă și scaun și
noapte.
Și noapte lungă.traducere, M. M. Biela
FOTO DER ACHMATOWA AUS DEM JAHR 1925 / FOTOGRAFIA AHMATOVEI DIN 1925 / PHOTO OF AKHMATOVA FROM 1925
POSTED IN Roland January 29, 2022
FOTO DER ACHMATOWA AUS DEM JAHR 1925 / FOTOGRAFIA AHMATOVEI DIN 1925 / PHOTO OF AKHMATOVA FROM 1925
Die Hand
legt prüfend sie
an ihre Kehle,
als wollt sie fühlen,
dass sie bei Stimme sei
und dass der Hals ihr
noch verblieb,
der schöngeschwungene.
Die Augen schienen
eben doch zu lächeln,
die Lippen leicht geöffnet,
blickt ins Ferne sie.
Und ahnt und
weiß?ROLAND ERB
…………….
FOTOGRAFIA AHMATOVEI DIN 1925
Și-a dus mâna
la gât
ca și cum ar fi vrut
să simtă
că mai are voce și
că gâtul ei
cel frumos curbat
era încă acolo.
Ochii par
abia să zâmbeasca,
buzele ușor întredeschise,
ea priveste în depărtare.
Banuieste și
stie?…………….
PHOTO OF AKHMATOVA FROM 1925
She put her hand
to her throat
as if she wanted
to feel
that she had her voice and
that her neck,
the beautifully curved one,
was still there.
Her eyes seemed
to smile actually,
her lips slightly parted,
she looks into the distance.
She senses and
knows?traducere, M. M. Biela
BAUTZENER MEMENTO / BAUTZEN MEMENTO / BAUTZEN MEMENTO
POSTED IN Roland January 28, 2022
BAUTZENER MEMENTO / BAUTZEN MEMENTO / BAUTZEN MEMENTO
Da könnte kommen das Unwegsame bei Nacht,
ein Wühlen, ein Strom, der die Dämme zerbricht
(der scheue Hengst deiner Träume sprengt fort
für immer auf brausenden Lüften).
Da könnte kommen das Ende des Würfelns,
die Hartknochenfaust, die mit blindem Schlag
schimmerndem Glas das Spiegelbild nimmt
(die Tanzende schluckt einen Splitter).
Da könnte kommen ein Frühdämmer-Schein,
fahl über Zahnräder, Menschengesichter,
die stocken im Faulschlamm gesunkener Flut
und spüren den Morgen nicht.ROLAND ERB
…………………………..
BAUTZEN MEMENTO
There could come the impassable by night,
a rummage, a torrent that breaks the dams
(the shy stallion of your dreams blows away
forever on roaring air).
There could come the end of dice rolling,
the hard-boned fist, taking the reflection
from the shimmering glass
with a blind blow
(the dancer swallows a splinter).
There could come an early dawn,
pale over the gears, human faces,
stagnating in the rotten mud of a sunken tide
and not feeling the morning.…………………………..
BAUTZEN MEMENTOAr putea veni inaccesibilul noaptea,
o răscolire, un torent care să rupă barajele
(armăsarul timid al viselor tale pufneste
pe vecie in aer mugind).
Ar putea veni sfârșitul jocului de zaruri,
pumnul puternic osos,
care ia reflexia sticlei stralucitoare
cu o lovitură oarbă
(dansatorul înghite o așchie).
Ar putea veni o lucire de zori,
palida peste unelte, chipuri umane,
statute în noroiul putred al unei maree scufundate
fara a simti dimineața.
traducere, Maria Magdalena Biela
NACHTVISION / NIGHT VISION / VEDERE NOCTURNA
POSTED IN Roland January 28, 2022
NACHTVISION / NIGHT VISION / VEDERE NOCTURNA
in memoriam Ingeborg Bachmann
Vergessen
der alte Zugang zum Erzstollen,
auf den Wänden
spielten
die Lichter der Fackeln, der
Grubenlaternen,
der flammende Bergsee.
Zerfuhrwerkt
der Weg über Land zu dem Garten
der Pfade,
die sich verflechten,
fröhlich, ohne
Entrinnbarkeit.
Mit zarter, mit rauer Rinde
die Bäume,
erklimmbar, von Früchten
schwer.
Verklungen
der Name des dunklen Körpers
haltend das Taubenei, so
zerbrechlich.
Verzehrend der Blick sich in
dieser schneidenden
Luft.ROLAND ERB
…………..VEDERE NOCTURNĂ
în amintirea lui Ingeborg Bachmann
Uitată
vechea intrare în galeria de minereu,
luminile torțelor
jucandu-se pe pereti,
felinarele minei,
lacul de munte în flăcări.
Distrus drumul peste pamant
spre grădina potecilor
care se împletesc, vesele, fără
scăpare.
Cu tandrețe, cu scoarță aspră
copacii,
cățărători,
grei de fructe.
A pălit
numele trupului întunecat
ținand în mână oul de porumbel, atât
de fragil.
Consumând privirea
în acest aer
pătrunzător.
…………..
NIGHT VISION
in memory of Ingeborg Bachmann
Forgotten
the old entrance to the ore gallery,
on the walls
played
the lights of the torches, the
pit lanterns,
the flaming mountain lake.
Destroyed
the way over the land to the garden
of paths
that intertwine
joyous without
escape.
With delicate, rough bark
the trees,
climbable, heavy
with fruit.
Faded
the name of the dark body
holding the dove egg, so
fragile.
Consuming the gaze in
this piercing
air.
traducere, M. M. Biela
HAFEN / PORT / HARBOUR
POSTED IN Roland January 25, 2022
HAFEN / PORT / HARBOURDu weißt doch,
da ist kein Heil,
wo wir noch immer
uns quälen.
Du weißt,
der schwere, beinerne Klotz
ist so nicht entscheidend
vom Fleck zu bewegen.
Ein winziges Stückchen, ja,
rücken wir ihn,
schieben wir ihn,
und unsere Puste bleibt weg.
Du weißt doch,
nicht hier,
in dem tagvergeudenden
Hantieren, Sortieren, Parieren
liegt unsere Rettung.
Aber
du fragst und suchst
unaufhörlich
(dass ich dich beinah
schlagen möchte)
nach diesem freien Feld,
unverletzt,
allen Himmeln offen,
das du einmal,
mangels passenden Wortes,
Hafen
genannt hast.
Ach, dass du schweigen
wolltest!
ROLAND ERB………………
PORT
Știi, nu-i așa,
ca nu există mântuire
acolo unde noi încă
ne chinuim.
Tu stii,
blocul greu, osos
nu este atat de important
a fi mutat din loc.
Puțin, da
hai sa-l mutam
hai sa-l impingem
si ni se taie respiratia.
Știi, nu-i așa,
nu aici,
în risipa zilei
manipularea, sortarea, parada,
stă mântuirea noastră.
Dar
ceri și cauți
necontenit
(incat aproape
vreau sa te lovesc)
acest câmp liber,
nevătămat,
deschis tuturor cerurilor
pe care tu, odată,
din lipsa unui cuvânt potrivit,
l-ai numit
port.
Of, de-ai tăcea!………………
HARBOR
You know, don’t you
that there is no salvation
where we’re still
tormenting ourselves.
You know,
the heavy lump of bone
isn’t that crucial
to move from the spot.
A tiny bit, yeah
let’s move it
let’s push him
and we are out of breath.
You know, don’t you,
not here,
in the day-wasting
handling, sorting, parrying
lies our salvation.
But
you ask and you seek
incessantly
(that I almost
want to hit you)
for this free field,
unharmed,
open to all heavens
which you once called,
for lack of a better word,
harbor.
Ah, that you’d keep
silent!
traducere, M. M. Biela
