TROTZ ALLER FEINDLICHEN NACHRICHT IN CIUDA TUTUROR VESTILOR OSTILE / DESPITE ALL THE HOSTILE NEWS
Trotz aller feindlichen Nachricht
die schwachen Signale der Nähe.
Ein unverständliches Lied,
das die Nachbarin summt
hinter der Wand.
Das Bild einer rätselhaften Landschaft,
das du mir bringst und
gleich darauf wieder versteckst.
Das unbotmäßige Aufbegehren
des Mannes da drüben, den ich nicht kannte,
gegen Unrecht, Gleichgültigkeit.
Der durch die Postleitzahlen geirrte
Brief des seit langem verschollenen Freunds.ROLAND ERB
…………………
În ciuda tuturor vestilor ostile
În ciuda tuturor veștilor ostile
semnalele slabe de apropiere.
Un cântec de neînțeles
pe care vecinul il fredonează
în spatele zidului.
Imaginea unui peisaj enigmatic,
pe care mi-l aduci şi
apoi il ascunzi din nou.
Revolta insubordonată
a omului de acolo, pe care nu-l cunoșteam
împotriva nedreptății, a indiferenței.
Scrisoarea prietenului pierdut de mult,
ratacit prin coduri postale.
………………….DESPITE ALL HOSTILE NEWS
Despite all the hostile news
the faint signals of proximity.
an incomprehensible song
that the neighbor is humming
behind the wall.
The image of an enigmatic landscape,
that you bring me and
then hide again.
The insubordinate rebellion
of the man over there whom I didn’t know
against injustice, indifference.
The long-lost friend’s letter,
who stumbled through postcodes.traducere, M. M. Biela
HUNDSTOD / MOARTEA CÂINELUI / DOG DEATHAls wir den siechen Hund aus dem Haus fort trugen
im alten Wäschekorb
meiner Schwiegermutter
(noch aus der Nachkriegszeit),
da bäumte er sich ein letztes Mal auf
mit ungewöhnlicher Wucht,
als wollte er noch aus dem Weidenkorb springen,
trotzig weiter leben,
er, der seit Tagen nicht gefressen hatte,
nur apathisch auf seiner Decke lag,
nie einen Tropfen mehr trank.ROLAND ERB
……………….
MOARTEA CÂINELUI
Când am scos din casă câinele bolnav
în vechiul coș de rufe
al soacrei mele
(încă din perioada postbelică,
s-a ridicat pentru ultima oară
cu o forță neobișnuită,
de parcă ar fi vrut să sară din coșul de răchită,
sfidator sa traiasca
el care nu mâncase de zile întregi
care stătea întins apatic pe pătura lui,
care nu mai băuse macar un strop.……………….
DOG DEATHWhen we carried the ailing dog out of the house
in the old laundry basket
of my mother-in-law
(still from the post-war period),
he reared up one last time
with unusual force,
as if he wanted to jump out of the wicker basket,
live on defiantly,
he who hadn’t eaten for days
just lay apathetically on his blanket,
never drinking one more drop.traducere, M. M. Biela
ABSTELLKAMMER / THE STORAGE ROOM / CAMARA
Ich weiß nicht,
es klang irgendwie nach Abschied,
als du das verbogene Blechding
an die Lippen hieltest,
nur so zum Spaß,
und aus dem Trichter ein paar
dumpfe, groteske Töne
presstest.
Ach, dass es selten glückte,
den grauen Kittel
vom Körper zu reißen, ich
schalt dich, du solltest
dein Strahlendes zeigen, mit Freude
spalten
den widerborstigen Kern.
Du wolltest jetzt
Frühjahrsputz halten,
aussortieren
das Alte, Zerscherbte,
andres in Angriff
nehmen, da
klang es auf einmal,
nicht aufzuhalten,
aus rostiger Fanfare
Adieu.………………
THE STORAGE ROOM
I don’t know,
it felt a bit like farewell
when you held the twisted metal thing
to your lips
just for fun,
and squeezed out a few
muffled, grotesque sounds
out of the funnel
pressing the tones.
Alas, how rare it was to succeed
in tearing the gray coat
from the body, I
scolded you, you should
show your radiance, cleave
with joy the recalcitrant core.
You were about
to do some spring-cleaning,
sort out
what’s old and broken,
tackle other things
when all of a sudden
unstoppable,
the rusty fanfare
sounded
adieu.………………
CAMARA
Nu știu,
a sunat ca un ramas bun
cand ai dus la buze
chestia aia de metal
incolacita
doar pentru a te distra,
si ai stors
niste sunete
inabusite si grotești
din palnie,
apasand notele.
O, ce rar era sa reusesti
sa rupi
haina cenusie
de pe trup,
te-am mustrat
ar trebui sa-ti arati strălucirea,
sa despici cu bucurie
miezul rebel.
Voiai
sa faci curatenie de primavara,
sa sortezi
ce e vechi, ce e stricat,
sa te ocupi
de altceva
cand, dintr-o data,
de neoprit,
fanfară ruginită
a sunat
adio.traducere, M. M. Biela
DIE MITBEWOHNERIN / THE WOMAN NEXT DOOR / VECINAStehst mit uns im Hausflur
auf der glitschigen Treppe,
dein dicker gesteppter Mantel
aus der Nachkriegszeit,
der dir nicht passt,
den dir ein Nachbar geschenkt hat
kannst ihn im Spiegel nicht sehn,
und auch nicht den Schmutz ringsum.
Du sagst was vom plötzlichen Tod
der kränkelnden Frau vom Parterre,
die so bärbeißig war,
der du immer die Suppe gekocht hast,
und wir schütteln den Kopf,
sind verlegen, stimmen dir zu.
Und ich will endlich hier weg gehn,
will nicht dran denken,
wie lange du es schon aushältst
hier in dem Haus mit dem zerlöcherten Notdach,
dem abgebrochenen Treppengeländer,
dem Quartalssäufer im ersten Stock,
dem arglistigen Hausbuchführer.
Ohne je aufzugeben,
ohne kurz angebunden zu sein,
ohne zu jammern,
seltsame alte Frau,
die du stets meinen Zorn erregst,
weil du mit einem alten Kinderwagen herumläufst
und uns Töpfe mit Essen
von der Volkssolidarität vor die Tür stellst.
Hier in dem Haus, das unweigerlich
verfällt.ROLAD ERB
………………..
THE WOMAN NEXT DOOR
Standing with us in the hallway
on the slippery stairs
your thick quilted coat
from after the war,
that doesn’t fit you
that a neighbor gave you
can’t be seen in the mirror
nor the dirt around it.
You say something about the sudden death
of the ailing woman on the ground floor,
who was so grumpy
whom you always made the soup for,
and we shake our heads
embarrassed, agreeing with you.
And I want to leave here at last
don’t want to think about
how long you’ve put up with it
here in the house with the perforated roof,
the broken banister,
the drunkard on the first floor,
the malicious house accountant.
Without ever giving up
without being short-tempered,
without complaining
strange old woman
you always arouse my anger,
because you walk around with an old stroller
and you put in front of our door
pots of food
from People’s Solidarity.
Here, in this house that inevitably
falls apart.………………..
VECINA
Stand cu noi pe hol
pe scarile alunecoase
haina ta groasă matlasată
de dupa razboi,
care nu ti se potriveste
pe care ți-a dat-o un vecin
nu se vede în oglindă
nici murdăria din jur.
Spui ceva despre moartea subită
a femeii bolnave de la parter,
care era atât de morocănoasa
careia ii făceai mereu supa,
iar noi dam din cap
stanjeniti, de acord cu tine.
Și vreau să plec în sfârșit de aici
nu vreau să mă gândesc la
cat timp ai stat
aici în casa cu acoperișul improvizat gaurit,
balustrada sparta,
alcoolicul de la primul etaj,
contabilul viclean al casei.
Fără să renunți vreodată
fără sa fii irascibila,
fără să te plângi
bătrână ciudată
imi trezesti mereu furia,
pentru că te plimbi cu un cărucior vechi
și pui in fata usii noastre
oale cu mâncare
de la Solidaritatea Populara.
Aici, în aceasta casă care, inevitabil
se duce de rapa.
traducere, M. M. Biela
ALL ZU FLÜCHTIG / ALL TOO EPHEMERAL / TOTUL PREA EFEMER
Ich bin dir begegnet
im all zu prosaischen Winkel
der all zu prosaischen Stadt,
da, wo die rostigen Kästen verenden,
an einem Grasfleck, wo die Hunde
vielleicht ihr Hinterbein heben.
Du kamst vorüber und warfst
nur den einen
all zu prosaischen Satz
in die Vorstadt-Leere.
Doch wie du ihn sagtest
und was
sich blitzartig ahnen ließ,
es riss eine Bresche.
Ich ging mechanisch weiter,
sorgsam in dichte Tücher verpackt,
ging meines stumpfen Wegs und trat
die Mühle.
Ich hatte dir nichts
von Helligkeit und Belang
zu erwidern.ROLAND ERB
…………..
ALL TOO EPHEMERAL
I met you
in the all-too-prosaic corner
of the all-too-prosaic city,
where the rusty boxes perish
in a patch of grass where the dogs
might lift their hind leg.
You passed by and threw
just the one
all-too-prosaic sentence
into the suburban void.
But as you said it
and what
could be foreseen in a flash,
it tore a breach.
I went on mechanically
carefully wrapped in thick cloth,
I went my blunt way and kicked
the junk.
I had nothing
of brightness and importance
to say to you.
……………….TOTUL PREA EFEMER
Te-am intalnit
într-un colt prea prozaic
al orașului prea prozaic,
unde pier cutiile ruginite
intr-un petic de iarbă unde câinii
ar putea sa-si ridice piciorul din spate.
Ai trecut pe langa mine și ai aruncat
doar o singura
propoziție mult prea prozaică
în golul suburban.
Dar, asa cum ai spus-o
si ceea ce
se putea ghici într-o clipită,
a sfasiat o breșă.
Am mers mai departe mecanic
invelit cu grijă în panza groasa,
am mers pe drumul meu tocit și am dat cu piciorul
in gunoi.
Nu aveam nimic
briliant sau important
sa-ti raspund.traducere, M. M. Biela
DAS MANTELWUNDER / THE MIRACLE COAT / PUFOAICA MAGICA
War es ein Patient meiner Mutter,
(mit der wir Kinder abends zum Bahnhof liefern,
die Oscar-Cohn-Straße an den Gleisen entlang,
zu schaun, ob ein Zug
mit entlassnen Kriegsgefangenen eintraf
und dem Vater, aus Jaroslawl in Russland),
war es ein Patient meiner Mutter,
der Mann mit dem Holzbein, noch aus dem ersten Krieg,
der dem Dreijährigen im eiskalten Zimmer
dieser düsteren Straße
den abweisend starrgrauen Stoff anmaß,
ihm den Wintermantel zu schneidern,
mit Watte gestopft, mit Steppnaht versehen,
im Hungerjahr sechsundvierzig?
ROLAND ERB……………
THE MIRACLE COAT
Was it a patient of my mother
(whith whom us, children, went to the train station in the evening,
along Oscar-Cohn-Strasse tracks,
to see if a train
arrived with released prisoners of war
and the father, from Yaroslavl, Russia),
was it a patient of my mother
the man with the wooden leg, from the first war,
who measured the repellent, rigid gray fabric,
of the three-year-old in the freezing room
on the gloomy street
to tailor his winter coat,
stuffed with cotton wool, provided with stitching,
in the famine year forty-six?…………..
PUFOAICA MAGICA
A fost un pacient al mamei mele
(cu care ne duceam noi, copiii, la gară seara,
de-a lungul sinelor Oscar-Cohn-Strasse,
spre a vedea dacă a sosit un tren
cu prizonieri de război eliberați
și cu tatăl, din Yaroslavl, din Rusia),
a fost un pacient al mamei mele
omul cu piciorul de lemn, din primul război,
care a masurat tesatura cenusie, respingatoare, rigida,
a copilului de trei ani din camera inghetata
de pe acea stradă mohorâtă
să-i croiască pufoaica,
umpluta cu vată, prevazuta cu cusături,
în anul patruzeci și șase de foamete?
traducere, M. M. Biela
IM WINDKANAL / IN THE WIND TUNNEL / IN TUNELUL DE VANT
Sie muss versuchen,
sich an die Ränder
zu pressen,
hier, an dem falschen Ort.
Aber sich halten,
wo, wie lang
kann das gehn,
so still an die Wandung
der schwärzlichen Röhre
geduckt?
Und der Wind
bläst stärker und stärker.
Oder
sich treiben lassen,
vertraun,
dass im Sturm
irgendwo
ein Anker, etwas
wie Rettung ist?
Hier,
mit der letzten Kraft
beharrend,
aus dem Engpass
zu kommen.
ROLAND ERB
………………IN THE WIND CHANNEL
She must try
to press herself
to the edges
here, in the wrong place.
But hold on,
where, how long
can that go on
crouched so still against
the wall
of the blackish tube?
And the wind
blows stronger and stronger.
Or
let yourself drift
to trust
that in the storm
somewhere
there is an anchor, something
like salvation?
Here,
persevering
with the last
of one’s strength
to get out
of the bottleneck.
………….
ÎN TUNELUL DE VÂNT
Trebuie să încerce
sa se-mpinga
până la extreme
aici în locul nepotrivit.
Dar stai
unde, cât timp
mai poate continua asta,
ghemuit atât de nemiscat
pe peretele
tubului negricios?
Iar vântul
loveste din ce în ce mai puternic.
Sau
sa te lasi in deriva
sa ai încredere
că în furtună
exista
o ancoră, ceva
precum mântuirea?
Aici,
a persevera
cu ultimele puteri
spre a iesi
din impas.
traducere, M. M. Biela
ALTE EICHE VOR COLDITZ / OLD OAK TREE FROM COLDITZ / STEJAR BATRAN DIN COLDITZ
Ausgehöhlt, splittrig die Ränder
der Buchtung,
wartend stand sie, dass Zeit käme,
Zeit verflöge,
als rings die Wetter sich brachen.
Einsinken, Aufgehn im Moorgrund
erhoffend, nach
den Schösslingen, die
längst schon in frischem
Blattkleid ergrünten.
ROLAND ERB…………..
OLD OAK TREE FROM COLDITZ
Hollowed, splintery, the edges
of the bay,
waiting for time to come,
time to fly by
as the weather broke all around.
Sinking, rising in the moorland
hoping for
the saplings that
have long since
turned green
with their fresh leaves.
…………..
STEJAR BATRAN DIN COLDITZ
Scobite, ascutite, marginile
golfului,
aşteptând să vină timpul
sa treaca timpul
pe cand vremea s-a stricat peste tot.
Se scufunda, se ridica în pamantul mlaștinos,
sperand in
lastarii care
inverzisera de mult
in frunzele lor proaspete.
traducere, M.M.Biela
DENNOCH FRISCHE / STILL FRESHNNESS / TOTUSI PROSPETMEA
Und dennoch Frische, dennoch Schönheit,
wenn sie sich zeigt, will ich sie jagen,
wenn ringsum auch Ruinen bröckeln.
Ich will die Weckeruhr, die rasend tickt,
und auch den alten Küchenschrank, den weißen,
mit seinen Tüten, Tees und Tagnacht-Giften.
Ich will dies schnelle Fahrzeug, überm Abgrund schwebend,
und niemand ausgenommen von Gefahr,
die, eine Wolke drohend, über allem steht.
Ich möcht dich fest in meinen Armen halten,
wenn mir nur Handlungsraum beschieden ist.
Ich will, dass deine Tücher vor mir schimmern,
will sie herunterreißen, eh du fliehst.
Ich will, dass wir um Daseinsrechte streiten
und keiner nachdenkt, ob man streiten darf.
Ich will den scharfen Anschlag meines Hundes,
der deine sanfte Hand am Ohr gern duldet,
doch jede schwere von sich weist.
Ich will mit lauten Zornesworten fechten,
die feucht sind und obszön vor Wissensdrang.
ich will den Kleinkram-Seelen mich versagen,
ich mag nicht diese Stickluft, die ihr hinnehmt, leiden,
wills Hemd aufreißen, Atem schöpfend, meine ganze Brust.
ROLAND ERB…………………
STILL FRESHNESS
And yet freshness, yet beauty,
when it appears, I want to chase it,
even if ruins are crumbling all around.
I want the alarm clock that is ticking madly
and also the old kitchen cupboard, the white one,
with its bags, teas and day-night poisons.
I want that fast vehicle floating over the abyss
and no one is spared the danger
which, threatening like a cloud, stands above all.
I want to hold you tight in my arms
if I have but room to act.
I want your cloths to shimmer before me
I want to tear them off before you flee.
I want us to fight over rights of existence
and no one to think whether we may quarrel.
I want the sharp touch of my dog
who will tolerate your gentle hand on his ear,
but rejects all the hard ones.
I want to fight with loud words of anger
that are wet and obscene with desire for knowledge.
I want to deny myself to the petty souls,
I will not suffer this sticking air that you accept,
I want to tear open my shirt, catching my breath, my whole chest.………………..
TOTUSI PROASPETIMEA
Și totusi prospețimea, totusi frumusețea,
cand apare, vreau să o urmăresc,
chiar daca imprejur se prabusesc ruine.
Vreau ceasul deșteptător care ticaie furios
dar și vechiul dulap de bucătărie, cel alb,
cu pungi, ceaiuri și otrăvuri de zi-noapte.
Vreau acel vehicul rapid, care pluteste peste abis
și nimeni nu este scutit de primejdie
care, ameninţând un nor, stă deasupra a tot.
Vreau să te strâng în brațe
de-as avea posibilitatea.
Vreau ca hainele tale să strălucească în fața mea
vreau să le smulg înainte să fugi.
Vreau să ne certam pentru dreptul de-a exista
și nimeni sa nu socoteasca de-i bine sau nu sa ne certam.
Vreau atingerea ascuțita a câinelui meu
ce tolereaza cu placere mâna ta blândă pe urechea lui,
dar le respinge pe toate cele grele.
Ma voi imprejmui cu vorbe puternice de furie
umede și obscene de setea de cunoaștere.
Vreau să mă refuz sufletelor meschine,
Nu-mi place aerul ăsta lipicios pe care îl acceptati,
Vreau sa-mi sfasii cămașa, tragand puternic aer în tot pieptul.
traducere, M. M. Biela
DER STEIN / THE STONE / PIATRAGut ist der Stein,
gut ist der Stein für mich,
Seine helle Oberfläche ist abgeschliffen und hart.
Ich trage den Stein in der Tasche,
er stört mich nicht
und spielt sich nicht in den Vordergrund.
Der Stein täuscht keine Freundlichkeit vor,
keine Sympathie
und kennt keine schlechte Laune.
Der Stein kann nicht sprechen,
er krittelt nicht an mir herum,
er liegt mir nicht auf der Tasche,
und klärt mich nicht auf über Demokratie.
Den Stein kann ich wegwerfen,
wenn er mir einmal zu schwer wird.
Dann ist er nicht böse und nimmt
nicht blutige Rache,
mein guter Stein.ROLAND ERB
…………………….
THE STONE
Good is the stone
good is the stone to me
its bright surface is polished and hard.
I carry the stone in my pocket
it doesn’t bother me
and doesn’t play to perfection.
The stone does not pretend friendliness
sympathy
and knows no bad mood.
The stone cannot speak
it doesn’t nag me,
it doesn’t lie on my back,
and it doesn’t teach me about democracy.
I can throw the stone away
if it gets too heavy for me.
Then it is not evil and takes
not bloody vengeance,
my good stone.…………………….
PIATRA
Bună este piatra
buna este piatra cu mine
suprafața-i strălucitoare este șlefuită și dură.
Port piatra în buzunar
nu ma deranjeaza
și nu joaca în prim plan.
Piatra nu simuleaza prietenie
nici simpatie
și nu cunoaște proasta dispoziție.
Piatra nu poate vorbi
nu ma cicaleste,
nu-mi sta in spinare,
și nu mă educă despre democrație.
Pot arunca piatra
când devine prea grea pentru mine.
Atunci nu se supăra și nu
se răzbuna sângeros,
piatra mea bună.traducere, Maria magdalena Biela
Copyright © 2024 by Magdalena Biela. All rights reserved.