Between the barsDrink up, baby, stay up all night
With the things you could do, you won’t but you might
The potential you’ll be that you’ll never see
The promises you’ll only makeDrink up with me now and forget all about
The pressure of days, do what I say
And I’ll make you okay and drive them away
The images stuck in your headPeople you’ve been before that you
Don’t want around anymore
That push and shove and won’t bend to your will
I’ll keep them stillDrink up, baby, look at the stars
I’ll kiss you again, between the bars
Where I’m seeing you there, with your hands in the air
Waiting to finally be caughtDrink up one more time and I’ll make you mine
Keep you apart, deep in my heart
separate from the rest, where I like you the best
And keep the things you forgotPeople you’ve been before that you
Don’t want around anymore
That push and shove and won’t bend to your will
I’ll keep them still.
Madeleine Peyroux
De ce-ai plecat, de ce-ai plecat?
De ce-ai plecat, de ce-ai plecat
fara sa spui un cuvant
cum poti lasa iubirea noastra
sa piara-n vant?
Stau si ma-ntreb de mii de ori
de ti-am gresit cu ceva?
Dar un raspuns
este nespus de greu
singur sa-l pot afla.Daca-ntr-o zi fara sa vrei
vei privi in urma ta
stai si-asculta
cum te-ntreaba
inima…De ce-ai plecat, de ce-ai plecat
cand stii ce draga imi esti?
De ce n-ai vrut speranta vie
sa mi-o-mplinisti?
Stau si ma-ntreb de mii de ori
de ti-am gresit cu ceva?
Dar un raspuns
este nespus de greu
singur sa-l pot afla.Alexandru Jula , 1968
Vai VedraiVai, vai bambino vai vedrai, vai
Vai, vai piccino vai vedrai, vai
VedraiDove mancha la fortuna
Non si ca piu con il cuore
Ma coi piedi sulla luna
Oh mio fancillu(o) vedrai
Vai Vedrai che un sorriso
Nasconde spesso un gran’ dolore
Vai Vedrai follia del uomoFollia
Del uomo senza driturra vai
Follia
Del guerrier senza paura vai
Follia
Del bambino pien’ divita
Che giocando al paradiso
Dal soldato fu ucciso
Mio fanciull(o) vedrai
Vai Vedrai che un sorriso
Nasconde spesso un gran’ dolore
Vai Vedrai follia del uomoFollia
Vai Vedrai che un sorriso
Nasconde spesso un gran’ dolore
Vai Vedrai follia del uomoFollia
Vai Vedrai che un sorriso
Nasconde spesso un gran’ dolore
Vai Vedrai follia del uomoVai, vai bambino vai vedrai, vai
Vai, vai piccino vai vedrai, vai
VedraiDove mancha la fortuna
Non si ca piu con il cuore
Ma coi piedi sulla luna
Oh mio fancillu(o) vedrai
Vai Vedrai che un sorriso
Nasconde spesso un gran’ dolore
Vai Vedrai follia del uomo.
Cirque du Soleil Alegria
A friend like you
There’s lots of things with which I’m blessed,
My problems have been few,
But of all, this one’s the best:
To have a friend like youIn times of trouble friends will say,
“Just ask, I’ll help you through it.”
But you don’t wait for me to ask,
You just get up and do it!And I can think of nothing more
That I could wisely do,
Than know a friend, and be a friend,
And have a friend like you.A Friend
„Caldura” finlandeza
„Bucura-te de lucrurile marunte. Într-o buna zi s-ar putea sa privesti înapoi si sa descoperi ca erau cele mai importante lucruri.” Robert Brault 16 iulie 2017, Kotka, Finlanda.
Mottoul ales pentru corespondenta de astazi este definitoriu pentru modul în care locuitorii din Kotka si foarte multi turisti care s-au implicat si au participat la activitatile derulate în cadrul Tall Ships Races 2017.
Am scris odata ca în general ne plac comparatiile, între diferite elemente pentru ca ne dau imaginea unei stari de fapt, a unor situatii sau a profesionalismului si valorii unor oameni. Astfel, daca activitatile de la Halmstad le-am comparat cu cele derulate la SAIL Den Hender 2017, balanta înclinând fara rezerve catre escala olandeza, de aceasta data, activitatile organizate la Kotka au fost de departe mai interesante si mai antrenante decât cele din Halmstad.
Derulate sub egida împlinirii în acest an, a 100 de ani de la declararea independentei Finlandei, activitivitatile din Kotka au fost numeroase, dinamice si parca tot orasul a fost cuprins de febra evenimentului. Micul orasel din cel mai estic golf din Marea Baltica, traversat de râul Kymi, a fost gazda activitatilor derulate în cadrul Tall Ships Regatta 2017, dupa o pauza de 10 ani; iar, spre bucuria autoritatilor locale, Kotka va reprezenta în urmatorul deceniu un port important pentru activitatile organizate de Sail Training International. Kotka este însa si cel mai nordic port din Europa unde a ajuns NS Mircea în marsurile sale de instructie si reprezentare.
Dupa o ploaie torentiala si rece, tot orasul s-a mobilizat si a participat la parada organizata în cadrul Festivalului Maritim; astfel, unii au defilat – aratând diversitatea de profesii, asociatii si obiceiuri din Kotka, iar ceilalti au umplut bulevardul central si au urmarit parada. Aceeasi multi locuitori i-au aplaudat pe cadetii de pe Mircea, la parada echipajelor, care au traversat tot orasul si au avut ca punct de final stadionul Arto Tolsa.
Chiar daca n-au câstigat premiul pentru cea mai frumoasa prezenta la parada, cadetii de pe Mircea au aratat sentimentul de mândrie ca reprezinta România, iar scandarile „Mircea”, „România” si „Finland” au fost aplaudate de locuitori. La Kotka, Mircea a fost din pacate, singurul ambasador al României si s-a descurcat mai mult decât onorabil, tinând cont de aprecierile formulate de vizitatori si de faptul ca multi dintre ei s-au oprit pe banca din fata bricului, sa-l admire. Dincolo de reprizele de ploaie din primele zile ale escalei, a fost cald la Kotka (maxim 23-24 grade, dar e ceva peste medie aici, în tara lui Mos Craciun), o caldura care parca s-a transferat si de la locuitorii orasului la echipajele participante. Echipajul NS Mircea s-a internationalizat si aici prin sosirea cadetilor polonezi, astfel ca acum avem la bord alaturi de cadetii români, cadeti din Bulgaria, China, Polonia si un student al Facultatii de Comunicare publica si interculturala în domeniul securitatii si apararii din cadrul Universita?ii Nationale de Aparare, aflat în stagiu de practica.
Într-o discu?tie interesanta, cineva spunea frumos ca nu-ti trebuie mult sa fii fericit. Iar ceea ce am vazut la Kotka – un oras în care am fost, recunosc, sceptic ca se pot întâmpla lucruri frumoase – înseamna în definitiv viata simpla si frumoasa, asa cum ar trebui sa fim în masura sa vrem sa ne-o facem fiecare dintre noi. Si poate nici nu trebuie sa a?steptam un moment special din viata noastra pentru a fi fericiti. Mircea se pregateste sa dea mola parâmelor care l-au legat de aceasta parte de Finlanda ?i sa ia drum spre alt port finlandez – mai obisnuit cu regatele organizate de Sail Training International – Turku.
Urmeaza acum parada navala de-a lungul coastei si apoi patru zile, în Cruise-In Company, în care vom fi cam singuri pe mare, deoarece la recomandarea organizatorilor, cvasitotalitatea velierelor vor face o escala de 2 zile fie la Tallin în Estonia, la Festivalul Maritim, fie la Hanko, Kasnäs sau Nagu-Nauvo, pe malul Finlandei. Cultura marinareasca este si aici la ea acasa si fiecare oras-port se bucura de prezenta velierelor.
„Un prieten este cineva care te cunoa?te asa cum esti, întelege ce ai fost, accepta ce ai devenit si te lasa sa cresti în continuare.” William Shakespeare.
Poate ca uitându-ne la calmul afisat de finlandezi, la felul în care par a valoriza lucrurile simple, vom avea întelepciunea sa vedem dincolo de lucrurile care par importante si nu sunt decât fire de nisip într-un desert, vom avea curajul sa renunsam la masti – pentru ca spunea Tudor Musatescu ca „în viata, joaca teatru numai cei care n-au niciun rol” si ca vom redescoperi ce înseamna încrederea si ne vom (re)gasi prietenii pe bric. Despre aventurile cadetilor de la bordul legendarului velier românesc, în corespondenta viitoare.Pâna atunci, de la bordul lui Mircea va transmitem ca de obicei, dragoste, speranta si încredere!
CAPITAN-COMANDOR, MIHAI EGOROV
Mary MagdaleneAs soon as night descends, we meet.
Remorse my memories releases.
The demons of the past compete,
And draw and tear my heart to pieces,
Sin, vice and madness and deceit,
When I was slave of men’s caprices
And when my dwelling was the street.The deathly silence is not far;
A few more moments only matter,
Which the Inevitable bar.
But at the edge, before they scatter,
In front of Thee my life I shatter,
As though an alabaster jar.O what might not have been my fate
By now, my Teacher and my Saviour,
Did not eternity await
Me at the table, as a late
New victim of my past behaviour!But what can sin now mean to me,
And death, and hell, and sulphur burning,
When, like a graft onto a tree,
I have-for everyone to see-
Grown into being part of Thee
In my immeasurable yearning?When pressed against my knees I place
Thy precious feet, and weep, despairing,
Perhaps I’m learning to embrace
The cross’s rough four-sided face;
And, fainting, all my being sways
Towards Thee, Thy burial preparing.
Happy Birthday, my Father!
Copyright © 2024 by Magdalena Biela. All rights reserved.