September, 2023

Fără ei / Without them

POSTED IN Mariana September 16, 2023

Fără ei / Without them

Fără prietenii mei – tinerii poeți germani din România –
subiectivitatea și-ar mai fi supt și acum degetul
în fața realității.
Ușor nătângă și îngrozită de propria sa umbră,
n-ar fi înțeles niciodată de ce
poezia a fost invadată de mirosul măcelăriilor
și al sălilor de disecție cu program continuu.
Fără ei ar fi fost mai greu.
Mi-ar fi crescut pe creier micuța ciupercă burgheză
citind sub umbreluță (cu un real interes intelectual!)
romanele obsedantului deceniu
sau problematica prozei sudamericane…
Fără ei aș fi asanat la nesfârșit
ținutul dintre inimă și Carpați,
iar acțiunea singurătății de fier
a locului din care scriu
asupra mijloacelor de expresie
mi-ar fi rămas multă vreme la ușă,
aidoma unui copil părăsit.

Fără ei aș fi fost și mai săracă.
„Ceea ce sunt” ar fi deschis prea târziu ochii
spre „Ceea ce suntem”.

Limba înfloritoare a mortului
pe care l-am ținut mai ieri în brațe
poate că n-ar fi devenit niciodată
chiar viața mea.

Mariana MARIN

………………

Without them

Without my friends – the young German poets from Romania –
subjectivity would still be sucking its finger
at reality.
Slightly dumb and terrified of its own shadow,
it would never have understood why
poetry was invaded by the smell of butcher shops
and round-the-clock dissecting rooms.
Without them it would have been harder.
The little bourgeois fungus would have grown on my brain
reading under an umbrella (with a real intellectual interest!)
the novels of the haunting decade
or the problematics of South American prose…
Without them I would have endlessly sanitized
the land between the heart and the Carpathians,
and the action of the iron loneliness
of the place from which I write
on the means of expression
would have stayed at my door for a long time,
like an abandoned child.

Without them I would have been even poorer.
“What I am” would have opened its eyes too late
to “What we are”.

The flourishing tongue of the dead
which I held in my arms yesterday
might never have become
my very life.

trad. M. M. Biela

Iluminări / Enlightenment

POSTED IN Mariana September 16, 2023

Iluminări / Enlightenment

Ne înțelegem din ce în ce mai bine,
în imperiul nostru de frunze uscate
și ne încoronăm pe rând
în cele patru scaune hodorogite
de pe vremea bunicii.
Decât zumzetul puterii
mai bine sudoarea slăbiciunii – spui tu
și pocnesc mugurii desenați pe cana de ceai
(necesitate în sfârșit înțeleasă
a ochilor noștri bolnavi).
În fiecare dimineață
călătorim și noi
de-a lungul și de-a latul terasei.
Decât zumzetul puterii
mai bine sudoarea funiei
– mai aud, mai auzi
din ceea ce am fost,
din ceea ce sigur vom fi

necesități în sfârșit înțelese
ale viermilor vii

Mariana MARIN

…………….

Enlightenment

We understand each other better and better,
in our empire of dry leaves
and we take turns crowning ourselves
in the four old chairs
from grandma’s time.
Rather than the hum of power
better the sweat of weakness – you say
and the buds drawn on the teacup pop
(finally understood necessity
of our sick eyes).
Every morning
we too travel
up and down the terrace.
Rather than the hum of power
better the sweat of the rope
– I still hear, you still hear
of what we were
of what we’ll surely be

finally understood needs
of living worms.

 

trad. M. M. Biela

Casa morții / The house of death

POSTED IN Mariana September 16, 2023

Casa morții / The house of death

Între noi n-au mai rămas
decât acești copii de hârtie
pe care dimineața îi traversăm strada.
Refuzul de-a continua altfel specia.
Refuzul meu de a fi o altă casă a morții
pe astfel de vremuri.

Mariana MARIN

………………..

The house of death

Between us
there are only these paper children
that we cross the street in the morning.
The refusal to continue the species otherwise.
My refusal to be another house of death
in times like these.

trad. M. M. Biela