autoportret cu saxofon / self-portrait with saxophone

POSTED IN Claudiu September 26, 2021

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

autoportret cu saxofon / self-portrait with saxophone

nu îți vorbesc pre limba veacului, pentru că
limba veacului
e peltică
și rea la gust.
o să trebuiască să o spun altfel, să sap șanțuri de apărare,
să ridic turnuri
în jurul a ceea ce am crezut că poate scânci
cu glasul fiului meu?
cheamă-mă
și o să-ți povestesc în amănunt ultimele progrese ale
tehnocraților care îmi înlocuiesc sângele
și poartă negocieri cu luna plină de deasupra
bursei de mărfuri eu când
aud un saxofon este brooklyn
iar placiditatea de metal iresponsabil a paternității mă
lasă lat
ca metodele cele mai sofisticate
pe care ai mei le-au brevetat de la
ultima febră bubonică-ncoace desigur nu e
mare lucru să crăpi craniul
unei primate melancolice care nu vrea decât să se
întoarcă printre ai ei să i-l umpli cu electrozi desigur
aceste experimente ne vor ajuta să aflăm totul
despre supraviețuire chiar și
în absența iertării despre ce lăsăm în urmă
și despre privilegiu la subiecții ce râd prea des și fără motiv
aproape epuizați aproape euforici
înaintând prin
praful care se joacă așa de frumos în lumină.

CLAUDIU KOMARTIN

………………….

self-portrait with saxophone

 

I’m not talking to you in the language of the age, because
the language of the age
is lisp
and bad to the taste.
I’ll have to put it another way, to dig defensive ditches,
to erect towers
around what I thought might whimper
with my son’s voice?
call me
and I’ll tell you in detail the latest progress
of the technocrats who replace my blood
and negotiate with the full moon above
the commodity exchange I when
I hear a saxophone it’s brooklyn
and the irresponsible metal placidity of fatherhood
astonishes me
like the most sophisticated methods
which my folks have patented since
the last bubonic fever of course
it’s no big deal to crack the skull
of a melancholy primate who wants nothing more than
to return to its own kind and fill it with electrodes, of course
these experiments will help us find out everything.
about survival even.
in the absence of forgiveness about what we leave behind…
and about privilege in subjects who laugh too often for no reason.
almost exhausted almost euphoric
walking through
the dust that plays so beautifully in the light.

traducere, Maria Magdalena Biela