Album

POSTED IN Claudiu November 1, 2021

 

 

Album

Ne fotografiem pe rând
cu muribunzi și nou-născuți
încercăm să apărăm soarele de primejdia
colonizării cu hoardele de militanți ai salvării
speciei prin devorare și exod
băuturile tari ne dau
din ce în ce mai des târcoale
niște bestii mici lihnite
dornice să prindă și ele ceva
de la ospățul tuturor neiubiților
premedităm întâlnirea cu somnul
zdrăngănim ușor din instrumentele noastre simple
la umbra unor copaci dopați cu
libertate și raze gamma

nu mai suntem spontani
nu mai suntem visători
am putea să ne apucăm
în sfârșit să trăim să scriem
sau să fim pacienții perfecți ai unei
toamne în care va mai muri
zdrobit de grindină un sturz
se va mai naște în sud un pui de cămilă
pe care vom încerca să-l îngrijim să-l creștem
pentru a-l trece mai târziu prin urechile acului
când acul se va apropia
și-i vom auzi glasul zăngănitor și alintat

cum ne spune pe nume cum ne cheamă oasele ceva mai aproape

Claudiu Komartin

…………………………

Album

We take turns photographing
with the dying and the newborn
we’re trying to protect the sun from the danger of
colonization by hordes of species-saving militants
by devouring and exodus
hard drinks are
increasingly lurking around us
starved little beasts
eager to catch something too
from the feast of all the unloved
we premeditate the encounter with sleep
we lightly rattle our simple instruments
in the shade of trees doped
with freedom and gamma rays

we are no longer spontaneous
we are no longer dreamers
we could start
finally to live to write
or to be the perfect patients of
an autumn in which one more thrush will die
crushed by hailstones
another baby camel will be born in the south
that we’ll try to nurse and raise
to put it later through the needle’s eye
when the needle will approach
and we’ll hear its tinkling, cudly voice

as he calls us by name as he calls our bones a little closer

traducere, Maria Magdalena Biela