DENNOCH FRISCHE / STILL FRESHNNESS / TOTUSI PROSPETMEA
Und dennoch Frische, dennoch Schönheit,
wenn sie sich zeigt, will ich sie jagen,
wenn ringsum auch Ruinen bröckeln.
Ich will die Weckeruhr, die rasend tickt,
und auch den alten Küchenschrank, den weißen,
mit seinen Tüten, Tees und Tagnacht-Giften.
Ich will dies schnelle Fahrzeug, überm Abgrund schwebend,
und niemand ausgenommen von Gefahr,
die, eine Wolke drohend, über allem steht.
Ich möcht dich fest in meinen Armen halten,
wenn mir nur Handlungsraum beschieden ist.
Ich will, dass deine Tücher vor mir schimmern,
will sie herunterreißen, eh du fliehst.
Ich will, dass wir um Daseinsrechte streiten
und keiner nachdenkt, ob man streiten darf.
Ich will den scharfen Anschlag meines Hundes,
der deine sanfte Hand am Ohr gern duldet,
doch jede schwere von sich weist.
Ich will mit lauten Zornesworten fechten,
die feucht sind und obszön vor Wissensdrang.
ich will den Kleinkram-Seelen mich versagen,
ich mag nicht diese Stickluft, die ihr hinnehmt, leiden,
wills Hemd aufreißen, Atem schöpfend, meine ganze Brust.
ROLAND ERB…………………
STILL FRESHNESS
And yet freshness, yet beauty,
when it appears, I want to chase it,
even if ruins are crumbling all around.
I want the alarm clock that is ticking madly
and also the old kitchen cupboard, the white one,
with its bags, teas and day-night poisons.
I want that fast vehicle floating over the abyss
and no one is spared the danger
which, threatening like a cloud, stands above all.
I want to hold you tight in my arms
if I have but room to act.
I want your cloths to shimmer before me
I want to tear them off before you flee.
I want us to fight over rights of existence
and no one to think whether we may quarrel.
I want the sharp touch of my dog
who will tolerate your gentle hand on his ear,
but rejects all the hard ones.
I want to fight with loud words of anger
that are wet and obscene with desire for knowledge.
I want to deny myself to the petty souls,
I will not suffer this sticking air that you accept,
I want to tear open my shirt, catching my breath, my whole chest.………………..
TOTUSI PROASPETIMEA
Și totusi prospețimea, totusi frumusețea,
cand apare, vreau să o urmăresc,
chiar daca imprejur se prabusesc ruine.
Vreau ceasul deșteptător care ticaie furios
dar și vechiul dulap de bucătărie, cel alb,
cu pungi, ceaiuri și otrăvuri de zi-noapte.
Vreau acel vehicul rapid, care pluteste peste abis
și nimeni nu este scutit de primejdie
care, ameninţând un nor, stă deasupra a tot.
Vreau să te strâng în brațe
de-as avea posibilitatea.
Vreau ca hainele tale să strălucească în fața mea
vreau să le smulg înainte să fugi.
Vreau să ne certam pentru dreptul de-a exista
și nimeni sa nu socoteasca de-i bine sau nu sa ne certam.
Vreau atingerea ascuțita a câinelui meu
ce tolereaza cu placere mâna ta blândă pe urechea lui,
dar le respinge pe toate cele grele.
Ma voi imprejmui cu vorbe puternice de furie
umede și obscene de setea de cunoaștere.
Vreau să mă refuz sufletelor meschine,
Nu-mi place aerul ăsta lipicios pe care îl acceptati,
Vreau sa-mi sfasii cămașa, tragand puternic aer în tot pieptul.
traducere, M. M. Biela
You must be login to post a comment. Click to login.
Copyright © 2024 by Magdalena Biela. All rights reserved.