La sorella della vita

POSTED IN classic poetry September 28, 2017

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

La sorella della vita – Sora vietii

 

Cu nimic nu se aseamana viata asa cum ii seamănă mortii.
Este sora ei. Nici o diferentă.
O iei de mână, ii asezi părul, o mângâi.
Ea iti dăruieste o floare si iti zâmbeste.
Ii ascunzi fata la piept
si-i auzi vocea : să mergem, este timpul.
Dar nu-ti vorbeste despre o deosebire.
Moartea nu se asază cu fata la pământ
verde si alba, si nu se culca într-un cosciug
alb. Se întoarce cu o figură imbietoare
ca să vorbească cu toată lumea.
Are trasaturi delicate si o fată dulce.
Maini usoare, tăiate în inima ta.
Cine simte în inimă acea mână
usoara nu mai ajunge să-l încălzească soarele.
Este la fel de rece ca gheata, si fără dragoste.

 

Edith Sodergran

 

In romaneste, Catalina Franco
………………………………………………………
A niente come alla morte rassomiglia la vita.
E’ sua sorella. Senza differenze.
La prendi per mano, le lisci i capelli, le fai una carezza.
Lei ti regala un fiore e ti sorride.
Le nascondi la faccia dentro il petto
e senti la sua voce: andiamo, e’ l’ora.
Ma non ti parla di una differenza.
La morte non si stende faccia a terra
verde e bianca, o supina in una bara
bianca. Va in giro con un volto vivido
a parlare con tutti.
Ha tratti delicati, e un volto tenero.
Mani lievi, posate sul tuo cuore.
Chi si sente sul cuore quella lieve
mano, non giunge piu’ a scaldarlo, il sole.
E’ freddo come il ghiaccio, e senza amore.

 

 

L.Koch, Italian version